iubesc si e frumos.doresc si sunt dorita.
traiesc si totul este viu.
ating si totul straluceste.
simt si totul devine realitate.
zambesc si totul imi zambeste.
zambesc cu ochii, zambesc cu buzele, zambesc! :D
marți, 29 martie 2011
acum
iubesc si e frumos.doresc si sunt dorita.
traiesc si totul este viu.
ating si totul straluceste.
simt si totul devine realitate.
zambesc si totul imi zambeste.
zambesc cu ochii, zambesc cu buzele, zambesc! :D
sâmbătă, 19 martie 2011
artist sau nu?
" - ai vazut ca sunt oameni care au o anumita inclinatie artistica? sau doar cred despre ei ca sunt artisti si traiesc un pic mai dezordonat? si chiar li se pare ca cei care au totul pus la locul lui sunt plictisitori?
- da.
- uneori dezordinea ii alege pe ei. alteori o fac doar ca sa arate ca sunt artisti.
- da.
- imi pare ca tu esti un artist veritabil. "
dupa multe pagini rasfoite am ajuns aici, la aceasta constatare si imediat mi s-a ivit un zambet strengar in coltul gurii. parca o placere ca iata, asa e, m-ai decoperit, asta sunt. asta sunt eu, da.
insa imediat ma gandeam , "dar oare mai sunt asa" ?
e curios ca acum cred ca doar mai zambesc la faptul ca-mi place ideea asta pe care am citit-o. poate in anumite momente mai sunt, nu stiu, dar cred ca mai schimbata.
am citit cateva franturi si ma gandeam cat de agitata eram in perioada aceea a mea, a inceputului.. zambeam la unele cuvinte.. si ma gandeam ce diferenta intre cea de-atunci si ce de-acum. a fost surprinzator faptul ca eu mereu spun - mereu spun cuiva anume :)- ca de fapt eu sunt aceeasi de acum o suta de ani, ca am aceleasi probleme. niciodata nu vedeam, nu credeam, ca nu mai sunt aceea.
acum , recitind pasajele, am realizat cat de departe sunt. intr-un fel e f incurajator :). cred ca fiecare se pierde, poate, in detalii si nu se mai vede, nu mai observa cati pasi mari a facut in viata lui. uneori , eu cam mereu :0, esti prins in valtoarea evenimentelor, fugi de la una la alta, te lovesti, cazi, te ridici, razi, plangi, tipi, rezolvi, te resemnezi..sau nu :). nu mai ai timp sa te uiti, sa fii atent la tine, la ce e in jurul tau. ce chestie :)
e f misto sentimentul sa vezi ca ai avansat. tu in capul tau stii stii asta, dar se pare ca uneori ai nevoie de confirmari. cred ca toti avem nevoie de asta uneori. uneori o confirmare este bine venita.
eu sunt un om al confirmarilor vesnice :)). este chinuitor in anumite momente, dar cred ca face parte din mine. poate se va schimba si asta cu timpul asa cum s-au schimbat altele.
cred ca fiecaruia ii place sa stie ca este cel mai bun :), iar eu mi-am tot confirmat-o :D, dar se pare ca poate asta este motorasul meu de a merge tot inainte.. cine stie. poate se va diminuna si nu va mai cantari atat de tare. cred ca ar fi f bine daca s-ar schimba intr-o chestie constructiva :). cred ca toate lucrurile care inainte apasau pe fiecare dintre noi, cu timpul, se transforma in ceva constructiv daca nu-l lasi sa te "manance".
as fi curioasa sa-i intreb pe altii cum sunt ei? cum erau atunci si cum sunt acum?
se pare ca intr-adevar daca "citesti"/citesti aceeasi "carte"/carte la cativa ani diferenta o vezi cu alti ochi. :)
tot ce este stabilit, cumpatat, atent spus/aranjat, devine nepalpabil, fara stralucire. este curios ca toti refuza, stramba din nas, nu le place aceasta constatare, insa, la fel, majoritatea ajung sa fie asa. chiar si eu, chiar si tu. :)
ce conteaza este daca mai vrei sa stai acolo sau nu? uneori e greu sa te desprinzi din "normalitatea" aia care uneori iti placea, dar de care iti dadeai seama ca nu ti se potriveste, ca nu te regasesti. sunt putini care fac pasul in afara si spun "stop joc". o sa-ti dai seama la un moment dat ca nu asa vrei sa fii. :)
artisti sau nu?
la final cred ca prefer sa fiu artist in continuare. viata este foarte frumoasa de aici, foarte curata, parfumata. cu toate imperfectiunile ei este minunata.
tu ce esti? artist sau nu?
- da.
- uneori dezordinea ii alege pe ei. alteori o fac doar ca sa arate ca sunt artisti.
- da.
- imi pare ca tu esti un artist veritabil. "
dupa multe pagini rasfoite am ajuns aici, la aceasta constatare si imediat mi s-a ivit un zambet strengar in coltul gurii. parca o placere ca iata, asa e, m-ai decoperit, asta sunt. asta sunt eu, da.
insa imediat ma gandeam , "dar oare mai sunt asa" ?
e curios ca acum cred ca doar mai zambesc la faptul ca-mi place ideea asta pe care am citit-o. poate in anumite momente mai sunt, nu stiu, dar cred ca mai schimbata.
am citit cateva franturi si ma gandeam cat de agitata eram in perioada aceea a mea, a inceputului.. zambeam la unele cuvinte.. si ma gandeam ce diferenta intre cea de-atunci si ce de-acum. a fost surprinzator faptul ca eu mereu spun - mereu spun cuiva anume :)- ca de fapt eu sunt aceeasi de acum o suta de ani, ca am aceleasi probleme. niciodata nu vedeam, nu credeam, ca nu mai sunt aceea.
acum , recitind pasajele, am realizat cat de departe sunt. intr-un fel e f incurajator :). cred ca fiecare se pierde, poate, in detalii si nu se mai vede, nu mai observa cati pasi mari a facut in viata lui. uneori , eu cam mereu :0, esti prins in valtoarea evenimentelor, fugi de la una la alta, te lovesti, cazi, te ridici, razi, plangi, tipi, rezolvi, te resemnezi..sau nu :). nu mai ai timp sa te uiti, sa fii atent la tine, la ce e in jurul tau. ce chestie :)
e f misto sentimentul sa vezi ca ai avansat. tu in capul tau stii stii asta, dar se pare ca uneori ai nevoie de confirmari. cred ca toti avem nevoie de asta uneori. uneori o confirmare este bine venita.
eu sunt un om al confirmarilor vesnice :)). este chinuitor in anumite momente, dar cred ca face parte din mine. poate se va schimba si asta cu timpul asa cum s-au schimbat altele.
cred ca fiecaruia ii place sa stie ca este cel mai bun :), iar eu mi-am tot confirmat-o :D, dar se pare ca poate asta este motorasul meu de a merge tot inainte.. cine stie. poate se va diminuna si nu va mai cantari atat de tare. cred ca ar fi f bine daca s-ar schimba intr-o chestie constructiva :). cred ca toate lucrurile care inainte apasau pe fiecare dintre noi, cu timpul, se transforma in ceva constructiv daca nu-l lasi sa te "manance".
as fi curioasa sa-i intreb pe altii cum sunt ei? cum erau atunci si cum sunt acum?
se pare ca intr-adevar daca "citesti"/citesti aceeasi "carte"/carte la cativa ani diferenta o vezi cu alti ochi. :)
tot ce este stabilit, cumpatat, atent spus/aranjat, devine nepalpabil, fara stralucire. este curios ca toti refuza, stramba din nas, nu le place aceasta constatare, insa, la fel, majoritatea ajung sa fie asa. chiar si eu, chiar si tu. :)
ce conteaza este daca mai vrei sa stai acolo sau nu? uneori e greu sa te desprinzi din "normalitatea" aia care uneori iti placea, dar de care iti dadeai seama ca nu ti se potriveste, ca nu te regasesti. sunt putini care fac pasul in afara si spun "stop joc". o sa-ti dai seama la un moment dat ca nu asa vrei sa fii. :)
artisti sau nu?
la final cred ca prefer sa fiu artist in continuare. viata este foarte frumoasa de aici, foarte curata, parfumata. cu toate imperfectiunile ei este minunata.
tu ce esti? artist sau nu?
duminică, 13 martie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)