luni, 2 august 2010

momente, etape.

ca acest moment.

in fond asa este. este doar un loc. viata nu este in acel loc asa cum am auzit astazi.

acum stiu ce am de facut. pe ce drumuri imi indrept pasii.

tot ce stiu acum este ca o sa ajung acolo .
simt ca am sa am un loc care sa ma implineasca. si asta nu acum , in secunda asta, ci in catva timp. nu f indelungat de cel prezent.
stiu ca am sa ajung acolo. stiu, simt, sunt convinsa. poate este o nebunie, poate este greu de crezut, dar simt cum n-am mai simtit de mult.

ma simt treaza.
simt ca ce a fost acum este bine intr-un fel ptr ca asta m-a trezit din amorteala. exact asta. exact cum spuneam candva ca uneori este bine cand ti se intampla ceva ce aparent pare rau. acel "rau" de fapt poate fi un "bine" de care aveai nevoie la acel moment.

stiu ca acum m-am trezit. acum simturile sunt mai ascutite. acum trebuie sa profit de fiecare secunda ce mi se ofera. acum trebuie sa profit de tot ce am ptr a ajunge acolo. acum si nu mai tarziu. acum si nu maine, poimaine, intr-o zi sau candva. Nu! Acum!

am incetat sa mai fac asta de ceva vreme. de chiar f multa vreme. am lasat fiecare ocazie, fiecare moment sa treaca pe langa mine, constienta fiind, ca poate mi-ar fi folosit la ceva.

cand spuneam ca parca nu mai sunt eu, dar nu reuseam sa pricep ce sa fac, nu intelegeam la ce ma refer. nu stiam cum sa schimb traiectoria.. sau poate nu vroiam asa tare. poate mi-era teama sa fac asta, sa schimb ceva ce merge.

acum stiu. acum stiu de pe ce pozitie sa plec. acum stiu ca intr-adevar nu era tanjeala, ci doar un moment in care imi placea sa stiu ca pot avea tot in mana mea, ca pot reusi, ca pot face orice. si da, recunosc este bine sa vb de pe pozitia de fruntas. este f bine. mi-am dorit sa o am, sa o detin cat mai mult. asta este si ideea odata ce ajungi acolo. sa te bucuri de succes.a fost doar ptr mine ca fiinta aceea tanara ce a reusit.
acum nu-mi mai foloseste decat in interesul viitorului meu. asa ar fi trebuit sa fie si pana acum, dar asta este.. asa inveti . din greseli.noroc ca le fac timpuriu, asa cum mi-am zis inca de la 18 ani, si nu cand as fi cam matura in ani, dar redusa in minte.

asta este avantajul meu de cand ma stiu. intr-adevar precoce. am ars multe etape, dar altfel nici nu cred ca as functiona. nu am putut niciodata sa fiu un copil normal asemenea unuia de varsta mea. mereu am vrut sa ianitnez, sa invat mai repede ce-mi foloseste, sa prind scmecheria si sa ma avant, sa ajung acolo. un "acolo" de care habar nu aveam, jur , dar stima ca e un "acolo" ce ma astepta. poate e tampenie, dar am ajuns untr-un loc pe care l-amd escoperit din mers. exact asa smt si acum. ca trebuie sa ajung acolo. nu stiu unde, nu stiu ce e, dar stiu sigur si clar ca ma astepta ceva si am sa ajung.

acum scopul meu este doar sa ajung acolo si sa ma folosesc de ce am acum . de ce inca detin. dupa care sa ma desprind.

nu-mi este teama de necunoscut, de nou. nu-mi este teama de nimic.
mi-am dat seama ca nu poti merge inainte decat renuntand cu toata fiinta ta, cu toata credinta ta, la ceea ce detineai. numai asa vei vedea noi orizonturi. uneori ai nevoie de pietre de care sa te impiedici pentru a te uita in jos si a vedea de ce te tot lovesti. doar aasa vei mai putea privi inainte senin. doar asa.

de asta aveam eu nevoie.

acum simt cu toata fiinta mea ca e doar o chestiune de timp sa ajung acolo. si daca pana acum nu vorbeam serios acum chiar cred f tare in asta. cred ca nimci nu este intamplator, nimic. nici asta nu este coincidenta, ci doar efectul unor actiuni care trebuiau sa ma impinga spre Acel drum , spre acolo. sunt convinsa mai mult ca niciodata ca drumul meu aici s-a terminat si ca ma asteapta ceva mai bun.

poate sunt nebuna, dar simt ca pste tot vad lucruri ce ma fac sa imi spun ca trebuie doar sa crezi cu toata fiinta ta . atunci nimic nu poate sta in calea ta ptr ca esti foarte viu, foarte treaz, foarte atent, vigilent. nu-ti poate scapa acest tren, nu! este imposibil cand tu il astepti atat de tare. nu stiu dca vreodata am fost atat de convinsa ca acum.

cred ca de fapt aceasta convingere se datoreaza si faptului ca am sa fac orice imi sta in putinta ca acest lucru sa se implineasca.

Niciun comentariu: