02.20 a.m.

au trecut cateva ore de cand nu mai este ziua mea :)

iata ca am implinit si 22 de ani :).. repede trece timpul si iata cum ne facem mari si nici nu realizam ..

ziua asta a fost linistita, calda, placuta, alaturi de persoana cea ai draga sufletului meu. poate candva va stii asta.. candva poate va intelege. o va intelege pe acea fata cu ochii mari si negri, vii, inseninati, trasparenti sau nu, tristi sau veseli, departe sau aproape.

ea. ea este. este greu s-o descriu pe ea. are atatea laturi necunoscute nici de cei apropiati ei. ma surprinde de multe ori.. e o luptatoare. e curajoasa. ii este atat de teama incat lupta pana in panzele albe atata timp cat ea considera ca se merita. ii este teama de a nu-si pierde simtul realitatii, al penibilului si uita sa traiasca pentru ea. pierde contactul cu ea. se lasa condusa de ce ar vrea altii sa vada de la ea. nu o obliga nimeni sa faca asta, ci pur si simplu asa alege ea.

imi pare rau ca uneori este prost inteleasa de acea persoana pe care a reintalnit-o. imi povesteste uneori de asta, dar nu f des. si de mine se ascunde. prefera sa stea acolo in carapacea ei. credea ca ii lipseste ceva. ce nu stia el era ca acel ceva era chiar acolo langa ea si ii era suficient. se gandea ca poate si d data asta povestea se va incheia la fel ca atunci... poate ca ea e la fel. nu s-a schimbat cu mult. poate va face aceleasi lucruri pe care si-a dorit sa le evite acum, sa nu le mai repete.

se gandea la ce i-a zis el: sa nu mai depinda fericirea ei de o persoana sau alta pentru ca poate sa fie fericita oricum.intr-un fel stie si ea ca asa e. isi da seama de unele lururi. asa cum vorbea cu el ca de multe ori ajutam, bucuram pe cineva tot ptr noi intr-o mare masura. ea stie asta. stie ca poate fi singura, dar nu mai vrea. intr-un fel i-ar fi mai bine sa inteleaga ca asa ii va fi mult mai usor. trebuie sa aleaga calea cea simpla. trebuie sa invete sa faca asta.

incearca sa ascunda nevoia ei, incerca s-o educe pana cand va putea s-o faca sa fie detasata :) . ii va reusi? spera ca da pentru a-i fi mai bine, pentru a fi la fel ca el, detasat si impacat.

stii ce mi-a zis intr-o seara, mai exact in seara asta? ca nu si-ar dori ca si acum sa fie interpretata gresit. tacerea ei.. era de fapt gandul ce-o framanta ca e doar o vacanta frumoasa :) . o traiesti intens, te bucuri de ea, stii ca-ti va fi dor, dar se duce.trece.

intr-un fel e bine. o vacanta buna nu se va uita niciodata. iti va lasa mereu un gust placut. ce e rau in asta? nimic. ce crezi ca poate fi rau se dovedeste a fi un mare bine si viceversa

poate asa va fi mereu si trebuie sa se obisnuiasca cu ideea asta.sa traiasca momentul si sa se detaseze.

el

am pierdut-o..s-a furisat. dar e o fata cu un zambet cald, curajos, haios. este ca o broscuta ce scoate putin capul afara, dar e obisnuita sa se bage inauntru. fuge. insa il vede asa cum e el si-l accepta.se vede in el. isi doreste sa fie asa candva. pentru ea, el este acea parte din celelalte parti pe care si le doreste ptr ea. asta mi-a soptit.

zambeste.ochii ei sunt calzi, negri, mari si iubitori. ii spun "la multi ani!"

azi

Azi am fost linistita cand l-am zarit. azi am simtit din momentul in care m-a luat de mana ca e acolo, ca suntem acolo.

azi am stat la o cafenea din Centru Vechi. ieri, azi, mi-a fost dor de el.

azi ne-am tinut de mana. poate suna banal si lipsit de sens, dar l-am simtit acolo. azi am mers mult pe jos. azi am fost fara el in parc si nu a fost la fel. azi nu am vazut veveritele cu el, azi nu am calcat pe aceleasi alei cu el, dar a fost alaturi d mine cu fiecare pas pe care-l faceam, cu fiecare privire pe care o indreptam catre iarba, lac si mirosuri urat mirositoare :).

azi s-a gadilat :) . nu credeam ca am sa-l vad vreoadata razand la un gadilat. azi ne-am plimbat mult pe jos. ca de obicei. cu el imi place sa fac asta. azi l-am simtit departe la un moment dat. el nu stie cat de aproape este fata de mine. sper sa reuseasca candva sa vada asta..sper..

cu el sunt eu. si e bine.

sa-i simt mirosul, sa-l aud razand. am fost sezonul primavara-vara. imi doresc sa avem colectia toamna-iarna { mesaj subliminal :)) }

toamna este frumoasa cand este el si ea.

ma bag la somn. este 02.19. nu este nici 02.02 deci nu se gandeste la mine. nu este nici 02.00 deci nu ma iubeste. este 02.20 si ma gandesc la el si-mi este suficient ca suntem :)

azi, maine.. maine este iar azi.. azi este ieri

ma doare capul destul de rau..
sunt iar la biroul meu roscat :)

e liniste azi. nu as mai avea nimic d facut, dar nu vreau sa ma duc acasa.
capul continua sa ma doara.. as vrea sa scriu.. am chef sa scriu, dar cred k mi-au fugit ideile inteligente.

azi, maine, ieri.. timpul trece foarte repede..

unde am ajuns? destul de departe intr-un timp f scurt.
cum e? greutz, dar nu ma dau batuta.
se merita? da, fara indoiala. daca iti place, oricat d greu ar fi nu vei da inapoi.
ai vrut sa renunti? de nenumarate ori, dar niciodata nu am vb serios.
cum te simti? obosita putin..
nu se vede. cum reusesti? :))) stiu ca nu se vede. pentru ca am invatat f bine sa ma ascund :). izbucnesc in ultima vreme. n-am c face. secretul reusitei mele? nu se spune, dar nu l-as recomanda. uneori iti scapa de sub control. uneori e aiurea ca nu te exteriorizezi. poate ti-ar fi mai bine.. dar.. unii da, altii ba ..

ce am scris? o aberatie :))
ma doare capul.. nu functionez f bine. binee.. nu functionez bine nici cand sunt sanatoasa, dar asta e alta treaba :)))

azi e nashpa.. maine sa zambesc? poate fi mai rau :))
maine, azi va fi ieri. azi deja apartine lui ieri :)
ce vreau sa spun? nu stiu :))) imi place ideea d azi, maine , ieri.

cine sunt azi, cine sunt maine, cine am fost de fapt ieri?
suntem diferiti in fiekre zi? eu ma simt diferita in unele zile.. in esenta sunt aceeasi, dar diferita.
azi sunt altfel. parca ma simt frustrata :)

azi as vrea sa fiu eu. sa fiu plecata. sa stau pe iarba cu genunchii indoiti si cu barbia pe picioare. sa ma uit in zare. sa ma pierd.sa zambesc ca sunt acolo. sa ma uit la lumea care trece. sa aud vantul adiand usor. sa ma uit in gol. sa vad iarba verde si sa simt racoarea si libertatea ei. azi vreau sa visez. azi vreau sa fiu mica. azi vreau sa ma fac ghemotoc si sa stau pe iarba. azi vreau sa simt. azi vreau sa ma bucur ca e soare si ca stau pe iarba si e liniste. azi vreau sa simt ca nu pot sa cuprind cu ochii privelistea aceea atat d frumoasa. azi vreau sa zambesc ca sunt acolo. azi, pentru un moment, am fost acolo. iata un moment din azi.

iar a revenit momentul acela. iar m-am intors la acum. acest acum nu-mi place.inainte vroiam sa ma fac mica, mica si sa ma bag in pat. acum ma imaginez doar stand in pat si intinzadu-ma. nu mai sunt mica. vreau sa ma intind.
ma doare capul.. imi pare rau..

Ras isteric

O zi minunata, wonderful....
vreau acasa.. sunt obosita... vorbeam azi cu colegii ca in curand voi implini 22 de ani... am impresia ca fac 25 :))...

imi vine sa rad haotic de oboseala... in redactie lumea e incruntata... toti suntem in febra inceputului de filmare...

uofff... iar ma simt obosita.. toata saptamana am fost imbufnata... visez munca, munca si iar munca... trist... nu stiu ce sa scriu, despre ce sa scriu... scriu ca sa nu stau, scriu ca sa nu tac... scriu haotic, aiurea si fara sens.. scriu ca sa ma aflu in treaba :)))

vreau vacantaaaa..... mi se pare asa departe... astazi am aflat ca filmarile vor mai dura pana la sfarsitul lui octmbrie... e grav... vacanta mea s-a dus...

o sa dorm cu capul pe birou.. azi am ignorat cate ceva sarcini... dar.. sa nu ma mai plang.. bine ca sunt si astea... deh...

vacanta... continui sa visez...:(

ma pup ! :)))

Noapte buna mie..

este cald... sufocant de cald... e atata liniste... si intuneric...dar e un intuneric placut si primitor... ce paradox... intunericul il asociezi uratului, fricii, temerii.. dar daca stii sa privesti noaptea iti vei da seama cat e de calda si de luminoasa... linistita...

noaptea sunt atatea stele...atat de frumoase si pline de povesti... ele, toate, vad atatia oameni seara de seara.. ele, toate, aud atatea povesti hazlii sau triste... ele vad perechile de pinguini indragostiti plimbandu-se pe aleile placut inmiresmate sub zumzaitul atat de superb al greierasilor sau al brotaceilor... ele, toate, aud adierea vantului si ii linistesc pe cei nelinistiti, ii alina pe cei deznadajduiti, ii fac sa viseze pe cei indragostiti... ele... te fac sa zambesti placut.. ele iti dau liniste daca stii sa le privesti... ele... sunt atat d multe si atat de deosebite in felul lor chiar daca, la prima vedere, par la fel.. ele? au si ele povestile lor...

... incearca o data macar sa privesti noaptea altfel...

.........

cam ambiguu ce-as vrea sa scriu... nu prea se leaga... nu am inspiratia la mine in seara asta.. poate intr-o alta noapte....

am citit "Micul print".. il recomand macar o data sa-l rasfoiesti... oamenii mari sunt atat de complicati. uita frumusetea unor lucruri atat de simple..

in seara asta ... ii soptesc vantului: Noapte buna.. mie !

De la mine citire

Woow de cata vreme n-am mai postat nimic... o gramada de timp in care s-au petrecut foarte multe schimbari in viata mea.. si bune, si rele, a trebuit sa le iau ca atare si sa merg mai departe.
recunosc ca au fost cele mai grele luni din viata mea din ultima perioada.. am avut multe momente cand am vrut sa renunt, sa uit de toti si sa-i las balta.. prea multi oameni seamana unii cu altii.. din pacate! este o realitate pe care cu greu trebuie s-o tolerez atat cat pot insa... ptr un om ca mine e dificil..
n-am mai avut vacanta de foarte multe luni si m-am simtit destul de obosita. am fost atacata din toate partile total aiurea si mereu gratuit.. acum parca nici nu mai am chef sa ma gandesc... au trecut, vreau sa le uit , sa ma bucur de momentul asta caci stiu c-am sa ma intorc... dar...nah...

intr-un moment de a incerca sa ma calmez am scris cateva randuri :) . I qoute:

"Ma simt bine. Am inceput din nou sa fiu eu usor, usor. mai am nevoie sa-mi revin inca, dar ma bucur ca m-am ridicat..adevarul este ca imi era dor de mine, de rasetele mele prostesti, de glumele pe care le faceam mereu pe seama mea. Ma simt libera. Putin tematoare. Usor iritata. Nervoasa. Dezgustata. Mai degraba asta e cuvantul de baza din viata mea in momentul acesta. Foarte dezgustata de tot. Vad in jurul meu numai oameni mici.. foarte mici...incrancenati. Tristi. Intunecati. Este trist.. caci nu au curaj si accepta sa se plafoneze in lumea lor limitata si odioasa!

Sunt lasi.Nu sunt in stare sa-si asume niciun gram de raspundere pentru actele pe care le fac. Au impresia ca tu esti dator sa le suporti frustrarile si neputinta de a-si lua viata-n maini si de a lupta pentru ceea ce-si doresc. Neputinta ii macina si singura lor arma este aceea de a ataca. Nu pot mai mult de-atat. Ii caracterizeaza. Ii supara, ii deranjeaza, ii macina ideea ca tu poti si, mai mult, o si faci. Nu sunt doar vorbele de tine. Trist pentru ei... Nu pot gasi explicatie. Ma depaseste total aceasta gandire. Cred ca nici eu nu realizeaza cat de penibili sunt. Din pacate e cam greu sa se vada caci orizonturile lor sunt cam limitate si foarte, foarte incetosate.

Sunt putin obosita de toti acestia. M-am saturat de atitudinea lor de "atotstiutori". M-am saturat de tonul vocii lor. m-am saturat de ipocrizia lor, de prostimea pe care o afiseaza fara sa realizeze ca se fac singuri de ras pentru aceia care sunt in stare sa vada asta , bineinteles :)).
le place atat de mult sa faca pe sefii... sunt dezgustata de setea lor de a-ti spune ca tu nu stii nimic, cand de fapt ei sunt cei ce habar n-au pe ce planeta traiesc. "